Programul Opeational RegionalUniunea europeanaGuvernul RomanieiMinisterul dezvoltarii regionale si administratiei publiceInstrumente structurale 2007 - 2013

Romanian English French German

Monumente istorice din Fieni

Cruce de piatră Str. Biserica „Sf. Nicolae anul 1660

Crucea din piatra, existentă în curtea bisericii vechi din orașul Fieni, a fost ridicată în anul 1660, sub domnia lui Grigore Ghica, de către doi târgoveți cu stare materială: Fota – staroste al negustorilor și Prora tot un mare negustor. Pe cruce stă înscris, cu litere în relief de 5 cm lungime, pomelnicul celor două familii, iar pe unul din cele cinci medalioane de pe brațe, se află înfățișat chipul Fecioarei Maria.

Ceea ce remarcăm deosebit la acest monument sunt proporționalitatea acestei cruci și măiestria cioplirii în piatră a literelor, de o frumusețe aparte, pentru această dată și așezare, litere ce seamănă cu scriitura ciopiștilor din cărțile religioase, frumos ornamentate cu miniaturi.

Pentru frumusețea și unicitatea acestei opere sculpturale religioase  de mare acuratețe și valoare artistică, a fost inclusă în anul 1955, pe lista monumentelor istorice.

 

 Biserica cu triplu hram „Sfântul Nicolae, Cuvioasa Parascheva și Sfântul Dumitru

Între anii 1641-1863, pe o perioadă de peste două veacuri , Fienii a fost sat mănăstiresc, ce a aparținut Mănăstirii Căldărușani așa cum reiese  și din documentele domnitorului Matei Basarab.

În anul 1804 , în vremea domniei lui Alexandru Ipsilant la Fieni  a fost  construită biserica cu triplu hram , Sf. Nicolae, Sf. Parascheva și Sf. Dumitru, ce a avut ca ctitor vătaful de plai Șerban, cu soția sa Ana. Este considerară a fi a treia biserică construită la Fieni, prima se presupune că a fost construită o dată cu ”crucea de piatră” la 1660, iar a doua atestată documentar la 1775.

Această biserică are lungimea de 17m, lățimea de  8m și înălțimea totală (cu turlă) de 11m, este în formă de navă cu plan dreptunghiular. Este construită din piatră alternând cu cărămidă , zidăria are grosimea de peste 1m, acoperișul fiind în patru ape și învelit cu șindrilă. Turla se află pe pronaos, are baza pătrată și continuată în formă octogonală, cu înălțimea de 3 m. Catapeteasma este din zid, despărțind naosul de altar, acesta având formă poligonală fără turlă. Pe peretele pronaosului se află pisania, unde se află înscris cei ce s au ostenit să o construiască și pe zugravul care a înfrumusețat-o.

Pictura veche se mai păstrează pe unele zone, unde se mai poate descifra tabloul votiv și alte scene.

În această biserică s-a oficiat serviciul religios permanent timp de 103 ani, până în anul 1907 când s-a construit actuala biserică și sporadic până în anul 1948 când a fost definitiv închisă.

Prin toate elementele componente de arhitectură, structură, iconografie, ce reflectă măiestria meșterilor și originalitatea artei lor constituie o veritabilă sinteză istorică și artistică, din aceste considerente fiind inclusă pe lista Monumentelor Istorice în anul 1995.

 

Fabrica de becuri ”ELECTROSTAR”

În anul 1936 acționarii Fabricii de Ciment ”Dâmbovița” au fondat înteprinderea de lămpi electrice, sub denumirea ”Electrostar”.  Construcția fabricii s -a realizat într-un timp record, de numai un an,

intrând în parametrii funcționali în anul 1937. Compania și-a dezvoltat propriile capacități de producție pentru componente, precum și cele de asamblare funcționând ca fabrică integrantă.

Fabrica avea în componența sa instalația de gazogen, secția de socluri, secția de spirale și hala de asamblare becuri, producând filamente, socluri, baloane de sticlă, tuburi și discuri de evacuare.

În anul 1949 își schimbă denumirea din ”Electrostar” în ”Steaua Electrica” .

În perioada 1948-1988 Compania  s-a aflat într-un continuu proces de extindere și modernizare fiind capabilă  să asigure întreaga țară cu produsele sale și să exporte o cantitate însemnată de lămpi electrice.

În anul 1995 are loc o investiție importantă a Companiei, ”Fabrica de oxigen, azot și hidrogen” ce producea oxigenul, azotul și hidrogenul pentru consumurile sale proprii. Liniile de asamblare sunt foarte flexibile, producând la acel moment aproximativ, 100 milioane de lămpi anual.   Mai mult de 2000 de tipuri de lămpi electrice cu incandescență se producea la Fieni, peste 80% din producție se exporta în peste 50 de țări ale lumii.

Mărcile ”SELUM” și ”SELFI” sunt cunoscute în peste 50 de țări ale lumii, pentru calitatea lămpilor speciale , făcând astfel cunoscut numele orașului Fieni atât în țară  peste hotare.

 

Așezarea din epoca bronzului ”IZLAZ”

Atestarea documentară a localității Fieni s-a făcut în anul 1532 prin Hrisovul Domnesc al lui Vlad Înecatul domnitorul Tării Românești între 1530-1532 -ce este considerat actul de naștere al acestei așezări.  Însă urmele arheologice descoperite prin apropiere , demonstrează că omul a fost prezent pe aceste meleaguri cu mii de ani în urmă. Un argument ne este oferit de un sit arheologic descoperit la punctul ”Izlaz”, aflat la N - N-V de Fieni, cota 600m, o așezarea din epoca bronzului timpuriu. Uneltele din piatră frumos șlefuite, topoare perforate și frumos executate, râșniță din piatră aparținând epocii neolitice, identificate în valea vecină Fieni-ului demonstrează continuitatea de viață în aceste locuri.

Confirmarea acestor prezențe umane ne- o face scriitorul și arheologul Cezar Boliac, care pe la 1869 cutreieră Valea Ialomiței până la Obârșie constatând urme umane: unelte din piatră șlefuite, ziduri de piatră reprezentând urme de cetăți, morminte de incinerație.

Fienii au fost la origine obște țărănească, așezare cu o vechime mult mai mare decât cele de șes, regiune cu veche populație , mai la adăpost de migrațiunile popoarelor.

Cu alte cuvinte, viața umană a existat pe aceste teritorii și în preistorie și în antichitate.

 

PRIMARIA ORASULUI FIENI

Intre anii 1864-1923 Fieni-ul era un cătun înscris administrativ comunei Motăieni. Înființarea fabricii de ciment între anii 1914-1923, la care s -a adăugat în anul 1936-1937 cea de lămpi electrice, avea să transforme micul sat necunoscut, într-un oraș industrial. Forța de muncă necesară acestor fabrici a mărit populația așezării și a înzestrat-o cu construcții de locuit, cu școli, dispensare, farmacii, bănci și cooperative, cu mijloace de comunicații – drumuri, poduri, telegraf, telefon, radio, terenuri și săli de sport, ateliere și prăvălii de tot felul.

Între 1923-1945 localitatea Fieni a trecut la statutul de comună, cu primărie proprie.

În perioada 1923 -1934 Primăria a funcționat în locul Băncii Populare Înălțarea, după care se mută într- un local nou și adecvat cu o arhitectură deosebită. Noul local al Primăriei a fost executat de Societatea Inteprinderilor Generale Tehnice ing. Tiberiu Eremie între anii 1932-1934.

Din anul 1968 localitatea Fieni a trecut la statutul de oraș. Nivelul calitativ al vieții s -a ridicat dovadă stând instituții și arhitectură, edificii edilitar-gospodărești, servicii și amenajări , iar localitatea a căpătat  fizionomie de oraș.

Astfel, Fienii, de la statutul de așezare patriarhală,  - așa cum reiese din hrisovul de la 1579 ca fiind sat de plăieși, apoi sat mănăstiresc,  aparținând Mănăstirii Căldărușani conform documentelor domnitorului Matei Basarab ,-  ajunge la statutul de așezare citadină.

 

Obiective turistice din apropierea orasului Fieni

 

Turnul Chindiei Târgovişte

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălţarea sa cu circa 5 metri faţă de construcţia initial

Turnul Chindiei Fieni
Turnul Chindiei Târgovişte

 

 

Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ Târgovişte

Complexul aulic a fost edificat între secolele XIV-XVII şi a reprezentat locul de unde domnii care au rezidat aici au condus Ţara Românească, centrul de concepere a luptei pentru neatârnare şi focar de cultură şi civilizaţie.

Reprezentative pentru arhitectura şi arta românească, monumentele Curţii Domneşti cuprind elemente inovatoare şi soluţii ce au influenţat puternic în epocă. Organizatorii muzeului s-au străduit să realizeze o legatură organică între monumente şi activitatea expoziţională. În Turnul Chindiei a fost organizată expoziţia „Vlad Ţepeş-Dracula. Legenda şi adevăr istoric”, iar în Biserica Domnească a fost amenajată „Colecţia de artă brâncovenească”. În pivniţile Casei domneşti a lui Petru Cercel se află o interesantă colecţie lapidariu şi un scurt istoric al Curţii Domneşti.

Deşi principalele monumente existente aici datează din perioada de după Mircea cel Bătrân, săpăturile arheologice au scos la iveală o interesantă fortificaţie şi casa numită a parcalabului şi alte vestigii datate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anterioare domniei lui Mircea cel Bătrân, puţin reprezentat acum în cadrul complexului muzeal.

Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ Târgovişte
Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ Târgovişte

 

 

 

Programul Operational Regional
www.inforegio.ro
 

Investim în viitorul tău ! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Stema FieniTânărul oraș Fieni, care a căpătat acest statut în anul 1968, se înscrie printre localitățile importante ale județului Dâmbovița, fiind situat la interfluviul dintre Ialomița și afluentul său Ialomicioara de Vest (Runcu), în regiunea Subcarpaților.

Situat în partea de nord a județului, îl desparte de ultima comună Moroieni numai 10 km. Coordonatele geografice: 25°25΄16¨ longitudine estică și 45°07΄39¨ latitudine nordică, îl plasează, aproximativ, în partea central-sudică a țării, iar 460 metri, cota medie deasupra nivelului mării, îl situeazaă la o altitudine medie a așezărilor țării noastre.

Contact

  • Adresa: Oras Fieni, str. Dr. N. Stefanescu nr. 9, Cod postal: 135100
  • Email: cnipt@infoturism-fieni.ro
  • Telefon/Fax: 0245-774-371