Programul Opeational RegionalUniunea europeanaGuvernul RomanieiMinisterul dezvoltarii regionale si administratiei publiceInstrumente structurale 2007 - 2013

Romanian English French German

Obiective turistice și monumente istorice din Fieni

 

Monument istoric: DB-IV-m-A-17818. Cruce de piatră (poz. 1196 în LMI). Oraş Fieni, str. Biserica Sf. Nicolae, nr. 6, în curtea bisericii vechi. 1660.

Crucea din piatra, existentă în curtea bisericii vechi din orașul Fieni, a fost ridicată în anul 1660, sub domnia lui Grigore Ghica, de către doi târgoveți cu stare materială: Fota – staroste al negustorilor și Prora tot un mare negustor. Pe cruce stă înscris, cu litere în relief de 5 cm lungime, pomelnicul celor două familii, iar pe unul din cele cinci medalioane de pe brațe, se află înfățișat chipul Fecioarei Maria.

Ceea ce remarcăm deosebit la acest monument sunt proporționalitatea acestei cruci și măiestria cioplirii în piatră a literelor, de o frumusețe aparte, pentru această dată și așezare, litere ce seamănă cu scriitura ciopiștilor din cărțile religioase, frumos ornamentate cu miniaturi.

Pentru frumusețea și unicitatea acestei opere sculpturale religioase  de mare acuratețe și valoare artistică, a fost inclusă în anul 1955, pe lista monumentelor istorice.

 

 

Monument istoric: DB-II-m-B-17484.Biserica "Sf. Nicolae”, "Cuvioasa Paraschiva”, "Sf. Dimitrie” (poz. 815 în LMI).Oraş Fieni, str. Biserica Sf. Nicolae, nr. 6. Edificată în anul 1804.

Între anii 1641-1863, pe o perioadă de peste două veacuri , Fienii a fost sat mănăstiresc, ce a aparținut Mănăstirii Căldărușani așa cum reiese  și din documentele domnitorului Matei Basarab.

În anul 1804 , în vremea domniei lui Alexandru Ipsilant la Fieni  a fost  construită biserica cu triplu hram , Sf. Nicolae, Sf. Parascheva și Sf. Dumitru, ce a avut ca ctitor vătaful de plai Șerban, cu soția sa Ana. Este considerară a fi a treia biserică construită la Fieni, prima se presupune că a fost construită o dată cu ”crucea de piatră” la 1660, iar a doua atestată documentar la 1775.

Această biserică are lungimea de 17m, lățimea de  8m și înălțimea totală (cu turlă) de 11m, este în formă de navă cu plan dreptunghiular. Este construită din piatră alternând cu cărămidă , zidăria are grosimea de peste 1m, acoperișul fiind în patru ape și învelit cu șindrilă. Turla se află pe pronaos, are baza pătrată și continuată în formă octogonală, cu înălțimea de 3 m. Catapeteasma este din zid, despărțind naosul de altar, acesta având formă poligonală fără turlă. Pe peretele pronaosului se află pisania, unde se află înscris cei ce s au ostenit să o construiască și pe zugravul care a înfrumusețat-o.

Pictura veche se mai păstrează pe unele zone, unde se mai poate descifra tabloul votiv și alte scene.

În această biserică s-a oficiat serviciul religios permanent timp de 103 ani, până în anul 1907 când s-a construit actuala biserică și sporadic până în anul 1948 când a fost definitiv închisă.

Prin toate elementele componente de arhitectură, structură, iconografie, ce reflectă măiestria meșterilor și originalitatea artei lor constituie o veritabilă sinteză istorică și artistică, din aceste considerente fiind inclusă pe lista Monumentelor Istorice în anul 1995.

 

 

Monument istoric: DB-II-m-B-17480. Întreprinderea "Steaua Electrică" (poz. 812 în LMI).Azi - Societate Comercială. Oraş Fieni, str. Gării, nr. 2. Edificat în anul 1937.

În anul 1936 acționarii Fabricii de Ciment ”Dâmbovița” au fondat înteprinderea de lămpi electrice, sub denumirea ”Electrostar”.  Construcția fabricii s -a realizat într-un timp record, de numai un an,

intrând în parametrii funcționali în anul 1937. Compania și-a dezvoltat propriile capacități de producție pentru componente, precum și cele de asamblare funcționând ca fabrică integrantă.

Fabrica avea în componența sa instalația de gazogen, secția de socluri, secția de spirale și hala de asamblare becuri, producând filamente, socluri, baloane de sticlă, tuburi și discuri de evacuare.

În anul 1949 își schimbă denumirea din ”Electrostar” în ”Steaua Electrica” .

În perioada 1948-1988 Compania  s-a aflat într-un continuu proces de extindere și modernizare fiind capabilă  să asigure întreaga țară cu produsele sale și să exporte o cantitate însemnată de lămpi electrice.

În anul 1995 are loc o investiție importantă a Companiei, ”Fabrica de oxigen, azot și hidrogen” ce producea oxigenul, azotul și hidrogenul pentru consumurile sale proprii. Liniile de asamblare sunt foarte flexibile, producând la acel moment aproximativ, 100 milioane de lămpi anual.   Mai mult de 2000 de tipuri de lămpi electrice cu incandescență se producea la Fieni, peste 80% din producție se exporta în peste 50 de țări ale lumii.

Mărcile ”SELUM” și ”SELFI” sunt cunoscute în peste 50 de țări ale lumii, pentru calitatea lămpilor speciale , făcând astfel cunoscut numele orașului Fieni atât în țară  peste hotare.

 

 

Monument istoric: DB-I-s-B-17040. Așezare (poz. 209 în LMI).Oraş Fieni, "Islaz", la 1 km N-NV de localitatea Fieni, pe terenul Fermei zootehnice, pe stȃnga pȃrȃului Ialomicioara (cota 600 m). Datează din epoca bronzului.

Atestarea documentară a localității Fieni s-a făcut în anul 1532 prin Hrisovul Domnesc al lui Vlad Înecatul domnitorul Tării Românești între 1530-1532 -ce este considerat actul de naștere al acestei așezări.  Însă urmele arheologice descoperite prin apropiere , demonstrează că omul a fost prezent pe aceste meleaguri cu mii de ani în urmă. Un argument ne este oferit de un sit arheologic descoperit la punctul ”Izlaz”, aflat la N - N-V de Fieni, cota 600m, o așezarea din epoca bronzului timpuriu. Uneltele din piatră frumos șlefuite, topoare perforate și frumos executate, râșniță din piatră aparținând epocii neolitice, identificate în valea vecină Fieni-ului demonstrează continuitatea de viață în aceste locuri.

Confirmarea acestor prezențe umane ne- o face scriitorul și arheologul Cezar Boliac, care pe la 1869 cutreieră Valea Ialomiței până la Obârșie constatând urme umane: unelte din piatră șlefuite, ziduri de piatră reprezentând urme de cetăți, morminte de incinerație.

Fienii au fost la origine obște țărănească, așezare cu o vechime mult mai mare decât cele de șes, regiune cu veche populație , mai la adăpost de migrațiunile popoarelor.

Cu alte cuvinte, viața umană a existat pe aceste teritorii și în preistorie și în antichitate.

 

 

Monument istoric: DB-II-m-B-17482.Primăria (poz. 813 în LMI). Oraş Fieni, str. Ing. Aurel Rainu, nr. 67. Edificat în anul 1937.

Intre anii 1864-1923 Fieni-ul era un cătun înscris administrativ comunei Motăieni. Înființarea fabricii de ciment între anii 1914-1923, la care s -a adăugat în anul 1936-1937 cea de lămpi electrice, avea să transforme micul sat necunoscut, într-un oraș industrial. Forța de muncă necesară acestor fabrici a mărit populația așezării și a înzestrat-o cu construcții de locuit, cu școli, dispensare, farmacii, bănci și cooperative, cu mijloace de comunicații – drumuri, poduri, telegraf, telefon, radio, terenuri și săli de sport, ateliere și prăvălii de tot felul.

Între 1923-1945 localitatea Fieni a trecut la statutul de comună, cu primărie proprie.

În perioada 1923 -1934 Primăria a funcționat în locul Băncii Populare Înălțarea, după care se mută într- un local nou și adecvat cu o arhitectură deosebită. Noul local al Primăriei a fost executat de Societatea Inteprinderilor Generale Tehnice ing. Tiberiu Eremie între anii 1932-1934.

Din anul 1968 localitatea Fieni a trecut la statutul de oraș. Nivelul calitativ al vieții s -a ridicat dovadă stând instituții și arhitectură, edificii edilitar-gospodărești, servicii și amenajări , iar localitatea a căpătat  fizionomie de oraș.

Astfel, Fienii, de la statutul de așezare patriarhală,  - așa cum reiese din hrisovul de la 1579 ca fiind sat de plăieși, apoi sat mănăstiresc,  aparținând Mănăstirii Căldărușani conform documentelor domnitorului Matei Basarab ,-  ajunge la statutul de așezare citadină.

 

Monument istoric: DB-II-a-B-17479. Ansamblu rural(poz. 811 în LMI). Oraş Fieni, strada Mică, nr. 1-7 şi nr. 2-8, pȃnă la limita posterioară a loturilor. Delimitare cf. PUG avizat. Edificat între anii 1901-1950.

 

Monument istoric: DB-II-m-B-17483. Şcoala(poz. 814 în LMI). Oraş Fieni, str. Ing. Aurel Rainu, nr. 84. Edificată în anul 1912.

Conform catagrafiei din 1810 se presupune că exista o formă de şcoală sătească pe lȃngă biserică, iar învătători erau preoții care erau plătiți ȋn natură sau bani.

Ȋn anul 1843 sunt acreditate documentar şcolile săteşti organizate de stat.

Ȋntr-un proces-verbal din 17 aprilie 1865 este menționat faptul că, cătunul Fieni se află ȋntrunit ȋn comuna Moțăieni, unde exista primărie şi se presupune că exista şi o şcoală.

Ȋn 1885 se construieşte o şcoală cu 5 clase, pe pămȃntul donat de moşierul C. Politimos.

Ȋn anul şcolar 1913-1914 se demolează vechea şcoală şi se ridică şcoala veche de astăzi (Şcoală Primară), după planurile Casei Şcoalelor, atribuit reformei lui Spiru Haret, cu 2 săli de clasă, culoar şi cancelarie, inaugurată la 21 septembrie 1914.

 

Fabrica de ciment din Fieni

CUM A AJUNS CIMENTUL LA FIENI.

La data de 10/23 martie 1914, Mihail Lupescu, N. Zanne, Tiberiu Eremie, V. Ionescu, Teodor Slăniceanu, D. Eremie, Aurel Grigoriu, Hartel, G. Săpunaru, Stroescu, Dumitru D. Bragadiru, au semnat actul de înfiinţare al Societăţii anonime pe acţiuni „Dâmboviţa”.

Inginerul Mihail Lupescu era absolvent al Şcolii Centrale de Arte şi Manufacturi din Paris, capitalul subscris de Mihail Lupescu la viitoarea fabrică de ciment era reprezentat de bunuri mobile şi imobile, în special terenurile unde era prevăzută construcţia fabricii şi a liniilor de transport, precum și de alte proprietăţi pe care se aflau sursele de materii prime, in anul 1914 deţinea deja o fabrică de var la Runcu şi mori de apă la Fieni şi la Bădeni.
Tiberiu Eremie, născut în zona Braşovului, a obţinut în 1898 diploma de inginer de poduri şi şosele la Şcoala Politehnică din Zürich, fiind angajat, un an mai târziu, la Ministerul Lucrărilor Publice. Din 1908 a început să construiască pe cont propriu, devenind unul din cei mai mari antreprenori din România.

Aurel Grigoriu, a fost coleg cu Mihail Lupescu la Şcoala Centrală de Arte şi Manufacturi din Paris. Prezența a nu mai puțin de zece ingineri între cei 11 acționari fondatori ai Societăţii anonime pe acţiuni „Dâmboviţa” arată profesionalismul inițiativei, care se dorea a fi urmărit în gestionarea producției și comercializării cimentului. De altfel, ca director general al fabricii a fost numit Aurel Rainu, inginer cu studii de specialitate în Germania, care a condus fabrica până în anul 1948.

În anul 1914, fondatorii fabricii din Fieni au intuit cererea de ciment a judeţului Dâmboviţa și desi la accea data Fieniul era un sat integrat comunei Moţăieni ce avea 907 locuitori,un birou poştal şi unul telefonic, totuși, beneficia de o localizare geografică foarte bună, astfel că alegerea sa pentru construcţia unei fabrici de ciment nu a fost întâmplătoare. În apropiere se găseau cu uşurinţă materii prime (calcar, argilă, marnă, ghips), iar combustibilul (cărbune, lemn) era uşor de procurat. De asemenea, au fost luate în calcul şi cele două cursuri de apă din apropiere – Ialomiţa şi Ialomicioara – la confluenţa cărora s-a construit fabrica. Începând cu 1912, prin Fieni trecea linia ferată Târgovişte - Pietroşiţa, ceea ce însemna că legătura cu Bucureştiul se făcea în mai puţin de două ore cu trenul şi astfel se uşura transportul producţiei pe distanţe mai lungi. De asemenea, primii acţionari au avut în vedere faptul că, deşi la mai puţin de 50 de km liniari distanţă se aflau fabricile de la Comarnic şi Azuga, iar o altă fabrică era proiectată să fie construită la Ploieşti, în acel moment exista în zona judeţului Dâmboviţa o cerere semnificativă de ciment.

Cei 11 fondatori şi-au propus ca noua fabrică să fie pusă în funcţiune începând cu 1 ianuarie 1915. Astfel, construcţia a demarat rapid, clădirile fiind realizate în termenul preconizat, însă din cauza Primului Război Mondial (1914-1918) punerea în funcţiune a fabricii a fost amânată până în anul1922.

INVESTIȚII ȘI INOVAȚIE

Fabrica de la ciment de la Fieni a crescut foarte rapid, în mai puţin de două decenii, atât în ceea ce priveşte capacitatea de producţie şi de desfacere, cât şi prin calitatea şi unicitatea produselor pe piaţa românească, posibile nu doar prin investiţii foarte mari în utilaje, ci şi prin inovaţii tehnice realizate de specialişti recunoscuti.

În 1940 Fabrica de la Fieni a devenit cel mai mare producător de ciment din România, după ce, un an mai devreme, fusese inaugurat un nou cuptor (cel de-al treilea tip Krupp) pentru arderea clinkerului. Între 1940 şi 1949, deși nu a fost instalată nicio capacitate de producţie suplimentară de ciment în România din cauza războiului, vârful producţiei la Fieni s-a înregistrat în 1943, când s-au obţinut 84.200 tone de ciment. Producţia Fabricii „Dâmboviţa” a continuat și în timpul celui deal Doilea Război Mondial.

Cimentul şi alte materiale produse de fabrica de la Fieni se regăsesc în numeroase construcţii publice şi civile din perioada interbelică: poduri, şosele, căi ferate, fabrici şi clădiri impozante ca de exemplu Palatul Societăţii „Imobiliara”, Palatul Studenţilor la Medicină, Palatul „Tinerimii Române” (toate în Bucureşti) sau catedralele din Timişoara, Cluj, Alba-Iulia, Sighişoara etc. De asemenea, edificiile publice din Fieni s-au construit folosind ca liant cimentul produs în această localitate.
Forţa motrice în fabrică era asigurată de o instalaţie hidroelectrică care utilizau apele râului Ialomiţa.

De asemenea, a fost construită şi o uzină termică, combustibilul folosit la arderea clinkerului a fost păcura, procurată şi transportată de la Moreni, pe calea ferată. Utilizarea gazelor pentru cuptoarele rotative şi cazanele de aburi a fost introdusă foarte devreme, arderea clinkerului cu gaz de sondă fiind realizată pentru prima dată în România la fabrica din Fieni.
Epuizarea calcarului din apropierea fabricii a avut ca rezultat începerea construcţiei unui funicular.

Dată în folosinţă în 1941, linia de funicular Fieni-Lespezi măsura 27 km, se sprijinea pe 168 de stâlpi din beton şi era cel mai lung traseu din ţară.
A existat o preocupare continuă spre mecanizare şi tehnologizare, prin creşterea numărului de linii tehnologice, achiziţia de instalaţii şi linii tehnologice modern.

Conducerea fabricii de ciment a ştiut nu doar să investească inteligent, ci și să inoveze, aducând pe piaţă produse noi. Fieni-ul a devenit, în perioada interbelică, un loc al inovaţiei şi al cercetării, în acest scop fiind creată în 1928 o staţie laborator pilot, coordonată de inginerul Ovidiu Ţiţei.

De la Fieni s-au livrat pentru prima dată în ţară cimentul special („pentru închiderea apelor la sonde”) şi cimentul alb2 . În perioada interbelică, asemenea celorlalte fabrici din ţară, la Fieni se produceau şi cimenturile cu rezistenţe iniţiale mari („supercimenturi”), dar şi alte tipuri care nu se regăseau în portofoliile concurenţei sau pe care doar o mică parte aacesteia le producea: din 1929 cimentul tip Ferari (rezistent la apele de mare), din 1930 cimentul alb, întrebuinţat la plăcile glazurate şi tencuieli (produs şi la Turda) sau din 1932 cimentul special (de sondă), utilizat în industria petrolieră (produs şi la Azuga). Atunci când a fost lansat, cimentul alb era de trei ori mai scump decât cimentul Portland. O recunoaştere a calităţii produselor de la Fieni, a fost aceea că cimentul alb de Fieni a fost folosit pentru executarea faţadei Palatului Regal din Bucureşti, care în anii 1930 a trecut prin lucrări de reconstrucţie.

La fabrica din Fieni se produceau şi ţigle de ciment şi plăci glazurate din ciment. În 1942 a fost instalat un cuptor de var şi a început producţia de „var bulgări”. Preocuparea constantă de a fi în pas cu dezvoltarea tehnologică în materie, accentul pus pe inovare, munca depusă, inteligenţa în alegerea utilajelor, grija pentru calitate, diversitatea au făcut ca cimentul şi celelalte produse fabricate la Fieni să cucerească „în scurt timp favoarea consumatorilor”.

IMPLICAREA SOCIALĂ ȘI INVESTIȚII DE MEDIU.

Fabrica de ciment Fieni a influenţat foarte mult dezvoltarea economiei orașului Fieni și a judeţului Dâmboviţa în general. În ceea ce privește Fieniul, Societatea anonimă pe acțiuni „Dâmboviţa” a fost nu doar un reper economic, atrăgând bunăstarea în comunitate, ci și un liant social. Prin investițiile făcute de fabrică, dezvoltarea edilitară a Fieniului a însemnat şi o mai mare atractivitate a acestuia, inclusiv în scopuri turistice. Fiind situat la câţiva kilometri de „băile Pucioasa” şi relativ aproape de Sinaia, în anii 1930 Fieniul era considerat chiar „o staţiune climaterică”. Într-o localitate care devenise comună abia cu un deceniu în urmă, în 1931 a fost construit, din banii societăţii care administra fabrica de ciment, Palatul căminului cultural Dâmboviţa,  despre care se spunea  ”că ar face cinste nu numai unui modest oraş de provincie, chiar capitala s-ar mândri cu asemenea construcţie de mare folos obştesc”.

De asemenea, Fabrica de ciment a pus localitatea Fieni pe harta industrială a României şi a deschis drumul spre alte investiţii la nivel local. Astfel, în 1937 a început să funcţioneze fabrica „Electrostar” S.A. Fieni, întreprindere de lămpi electrice, specializată în producția de becuri. La crearea acestei societăţi au contribuit şi unii dintre acţionarii Fabricii de ciment, între care Tiberiu Eremie și directorul general Aurel Rainu, care era şi membru al Consiliului de Administraţie al fabricii „Electrostar”.
A fost acordată şi o grijă specială pentru protecţia mediului, care va deveni o constantă în anii următori . Astfel, între 1960 şi 1962 a fost importat din Anglia și montat primul electrofiltru la Fieni, necesar pentru reţinerea prafului şi îmbunătăţirea microclimatului, randamentul acestuia fiind de 95-96%.

Fabrica de la Fieni era o prezenţă activă şi recunoscută, cucerind o poziţie importantă pe piaţa mondială de ciment prin calitatea produselor și productivitatea ridicată.

Înainte de 1989, productivitatea Fabricii de ciment din Fieni şi rolul său în industria de profil sunt vizibile prin acordarea de către statul român a unor distincții importante.

În ultimul deceniu al regimului comunist au fost realizate proiecte de infrastructură de mare anvergură, care au necesitat cantităţi semnificative de ciment, şi unde regăsim inclusiv cimentul produs de fabrica din Fieni. Dintre aceste proiecte amintim: metroul bucureștean, canalizarea Dâmboviței și separarea canalizării de apele râului, construcția noului „Centru Civic” din București și a „Casei Poporului” (actualul Palat al Parlamentului), a unor noi cartiere de blocuri în București și în alte orașe din țară.
După 1989, destructurarea economiei socialiste a creat problemele și la  Fabrica de ciment Fieni  ceea ce a obligat la regândirea unor noi planuri de afaceri şi activităţi de restructurare.

Privatizarea industriei cimentului din România a început în 1995 şi s-a prelungit până în 1998, unul dintre rezultate fiind acela că au fost atrase pe piața locală cele mai puternice grupuri industriale de profil.

Fabrica de ciment de la Fieni a trecut la rândul ei prin dificultăţile legate de cererea scăzută şi de procesul de privatizare. Noul nume al societății a fost acela de Romcif S.A. Fieni, oferind o gamă variată de produse: cimenturi (portland, feroportland, cu zgură) fabricate şi omologate după standarde internaţionale, var bulgări și calce, plăci ondulate din azbociment, blocuri de zidărie, plăci mozaicate, dale pietonale. În urma privatizării realizate în 1996, acţionarul principal a devenit Tagrimpex S.R.L., cu un pachet de 41%, societatea Romcif schimbându-şi numele în Tagrimpex Romcif S.A.

În octombrie 2002, grupul german HeidelbergCement, în acel moment acţionar minoritar, a cumpărat pachetul majoritar al fabricii de ciment, Fieniul devenind astfel a treia fabrică din portofoliul HeidelbergCement în România.
Cumpărarea fabricii Romcif, de către Heidelberg Cement în 2002, a însemnat, încă de la început, o nouă şansă pentru oraşul Fieni şi locuitorii săi.

După 2002, Carpatcement Holding S.A  a implementat la Fieni o nouă strategie, printre obiective fiind incluse protejarea mediului înconjurător şi conservarea resurselor naturale. Grija pentru dezvoltarea durabilă este reflectată prin investiţiile realizate de noii acţionari şi de monitorizarea permanentă a indicatorilor de mediu. Printr-o investiţie de 2 milioane euro, electrofiltrul, una dintre principalele instalaţii folosite în procesul de producţie a cimentului, cu o vechime de 28 de ani, depăşit din punct de vedere tehnologic, a fost înlocuit cu unul ultramodern. Acest proces a fost continuat prin modernizarea utilajelor de desprăfuire folosite nu numai în procesele de producţie, dar şi în cele de stocare şi transport. Prin investiţiile realizate, la toate fabricile Carpatcement, emisiile de praf au fost reduse cu 99% faţă de nivelul înregistrat în momentul achiziţiilor.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că Grupul HeidelbergCement a fost prima companie producătoare de ciment din lume care a elaborat şi a pus în aplicare ghiduri speciale de promovare a biodiversităţii în locaţiile de extracţie a mineralelor. Unul dintre cele mai importante programe ale grupului la nivel mondial în această direcție este Quarry Life Award, care își propune să selecteze și să sprijine proiectele de refacere a biodiversității fostelor cariere. În România, acest program se derulează începând cu anul 2012, prima ediție având în prim plan chiar cariera Lespezi de lângă Fieni. Atât la Pucioasa, cât şi la Malu Roşu s-au realizat activităţi de reîmpădurire (cu puieţi de stejar roşu, de măceş şi de plop alb), activităţi care au continuat prin urmărirea continuă a acestui proiect.

Pe lângă grija pentru protecția mediului, Carpatcement s-a implicat activ și în sprijinul comunităților locale în care își desfășoară activitatea. De altfel, încă din anul 2010, compania a introdus un Sistem de management al responsabilităţilor sociale, care a valorificat experiența acumulată până atunci în sprijinirea comunităților și a extins-o ulterior.

 

Începând din 2011, responsabilitatea socială a Carpatcement pe plan local este organizată în conformitate cu necesitățile exprimate de comunități. Astfel, la Fieni și în celelalte comunități, se organizează periodic întâlniri cu liderii locali și județeni cu scopul de a identifica problemele locale și a încerca rezolvarea lor. Din aceste întâlniri au apărut majoritatea proiectelor pe care compania le derulează la nivel local, cele mai importante fiind „Acces la educație”, „Tinerii gardieni ai mediului” și „Ziua Voluntarului”. De altfel, începând cu anul 2012, între Fabrica de Ciment şi Grupul Şcolar Industrial „Aurel Rainu” din Fieni există un parteneriat educaţional, prin care este sprijinită dezvoltarea profesională a viitorilor tehnicieni, ecologi şi specialişti în protecţia mediului. De asemenea, tot în aceste întâlniri au fost identificate și sprijinite proiecte și activități importante pentru Fieni, așa cum sunt „Fieni, oraș de cercetaș!” sau performanțele radioamatorilor din zonă.

Fabrica de ciment  din Fieni

 

Obiective turistice din apropierea orasului Fieni

Turnul Chindiei Târgovişte

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălţarea sa cu circa 5 metri faţă de construcţia initial

Turnul Chindiei Fieni
Turnul Chindiei Târgovişte

 

 

Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ Târgovişte

Complexul aulic a fost edificat între secolele XIV-XVII şi a reprezentat locul de unde domnii care au rezidat aici au condus Ţara Românească, centrul de concepere a luptei pentru neatârnare şi focar de cultură şi civilizaţie.

Reprezentative pentru arhitectura şi arta românească, monumentele Curţii Domneşti cuprind elemente inovatoare şi soluţii ce au influenţat puternic în epocă. Organizatorii muzeului s-au străduit să realizeze o legatură organică între monumente şi activitatea expoziţională. În Turnul Chindiei a fost organizată expoziţia „Vlad Ţepeş-Dracula. Legenda şi adevăr istoric”, iar în Biserica Domnească a fost amenajată „Colecţia de artă brâncovenească”. În pivniţile Casei domneşti a lui Petru Cercel se află o interesantă colecţie lapidariu şi un scurt istoric al Curţii Domneşti.

Deşi principalele monumente existente aici datează din perioada de după Mircea cel Bătrân, săpăturile arheologice au scos la iveală o interesantă fortificaţie şi casa numită a parcalabului şi alte vestigii datate în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anterioare domniei lui Mircea cel Bătrân, puţin reprezentat acum în cadrul complexului muzeal.

Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ Târgovişte
Complexul monumental-muzeal CURTEA DOMNEASCĂ Târgovişte

 

 

Programul Operational Regional
www.inforegio.ro
 

Investim în viitorul tău ! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

Stema FieniTânărul oraș Fieni, care a căpătat acest statut în anul 1968, se înscrie printre localitățile importante ale județului Dâmbovița, fiind situat la interfluviul dintre Ialomița și afluentul său Ialomicioara de Vest (Runcu), în regiunea Subcarpaților.

Situat în partea de nord a județului, îl desparte de ultima comună Moroieni numai 10 km. Coordonatele geografice: 25°25΄16¨ longitudine estică și 45°07΄39¨ latitudine nordică, îl plasează, aproximativ, în partea central-sudică a țării, iar 460 metri, cota medie deasupra nivelului mării, îl situeazaă la o altitudine medie a așezărilor țării noastre.

Contact

  • Adresa: Oras Fieni, str. Dr. N. Stefanescu nr. 9, Cod postal: 135100
  • Email: cnipt@infoturism-fieni.ro
  • Telefon/Fax: 0245-774-371